Etichete

Pentru diversificarea lui Alex am decis sa mergem pe BLW (baby lead weaning), adica sa manance el cat, cum, ce vrea. Ma rog, un fel de BLW, pentru ca de fapt ii cam aleg eu ce alimente ii voi pune in mana, sa se delecteze cu ele. Adica, de exemplu, vo iinsista pe alimentele dense nutritiv (iar acestea sunt preponderent de origine animala) iar legumele, fructele, le las pentru mai tarziu. Am mai zis eu, fructele pentru mine sunt un desert, nicidecum o masa in sine care sa inlocuiasca o masa buna de lapte de mama, care este super caloric, dupa cum bine stim cu totii.

Daca vreti sa cititi mai multe despre autodiversificare, Simona a scris despre un experiment interesant.

Cu toate ca vom merge pe autodiversificare, supa de oase nu i-o pot da lui Alex decat cu lingurita, bineinteles. Dar cata diferenta in atitudine, de exemplu, comparand cu diversificarea Anei. Fac asta mult mai relaxat, adica nu stiu grame, numar de lingurite, din astea. Doamne, si cand ma gandesc ca la Ana numaram inghititurile de lapte cand sugea, sa imi dau si eu seama cat cat suge… of, of!
Fac dupa ochi si cum imi zice instinctul. Deci daca ma intrebi cata supa de oase mananca Alex, nu stiu sa-ti zic. Sincer. Ma opresc cand mi se pare mie ca se plictiseste Alex. :))

Azi vreau sa va povestesc despre schema de diversificare (ah, urasc cuvantul asta, e un cliseu in literatura de specialitate si sugereaza ca exista asa ceva, o reteta, o schema universal valabila de diversificare si care se poate aplica oricarui bebelus… cand daca am invatat ceva in mamicia asta este ca fiecare bebelus este unic, ce merge la un bebelus nu merge si la altul, de exemplu) pe care am ales-o pentru Alex. Am citit despre primele alimente in alimentatia bebelusului tot in Nourished Baby si sunt ceea ce vreau si eu pentru Alex, se muleaza manusa pe ceea ce cred eu ca e bine pentru Alex.

Primele alimente ale bebelusului ar trebui sa aibe o structura cat mai asemenatoare cu cea a laptelui matern. E logic, pentru a usura tranzitia de la laptele de mama la alte alimente. Galbenusul si supa de oase sunt cele care au structura asta, asta daca va intrebati de ce am inceput taman cu galbenus de ou!
WAP Foundation spune ca Baby’s earliest solid foods should be animal foods as his digestive system, although immature, is better equipped to supply enzymes for digestion of fats and proteins rather than carbohydrates.” Adica primele alimente ale bebelusului ar trebui sa fie de origine animala pentru ca sistemul lui digestiv, desi imatur, este mai pregatit sa furnizeze enzime pentru digestia grasimilor si proteinelor decat pentru digestia carbohidratilor.


Inainte de 7-8 luni:

- supa de oase (de vita, de pui, preferabil organice sau de tara);
- galbenus de ou crud sau fiert moale. Bineinteles ca vorbim aici numai si numai de produse proaspete, de calitate, de preferinta de tara, unde gaina umbla la soare si manaca rame si iarba si ce mai mananca ea (nu pesticide si grane in exces);
- carne tocata si amestecata in supa de oase - pentru zinc, fier, proteina atat de necesara la varsta asta.

Intre 8 si 10 luni:

- mancaruri cu carne si legume (gatite la foc mic, fara graba, ca la mama acasa);
- bucati de fructe bine coapte (banana, de ex, desi eu o sa merg pe cele de sezon – cand aici e iarna Hong Kongul importa fructe din Australia, unde e primavara, vara, deci teoretic eu am fructe si legume tot anul) pentru a fi digerate mai usor. De evitat citricele.
- fructe si legume gatite cu multa grasime (in unt, de exemplu – are Alexandra, mama Liei (da, da, tot fata cu cremele delicioase home made) o reteta de banane in unt TO DIE FOR, e la Maria pe blog –  sau untura);
- avocado copt (are grasimi bune);
- bucati de branza de calitate (de preferinta branza cruda, eu cred ca voi incerca la Alex parmezan, un mare succes la Ana);
- bucatele subtiri de carne de vita, de miel sau orice alta carne frageda, ce se poate mesteca usor, somon;
- unt de cocos;
- icre crude de peste
- carne de pui, miel, direct de pe os (asta e buna si pentru perioada in care apar dintii copilului);
- multe organe: rinichi, ficat, inima, limba – initial o sa i le pasez bine si eventual facute chiftelute, apoi cand incepe sa mestece taiate in felii subtiri, pe care le poate apuca cu mana.

Dupa un an, WAP recomanda:

- dried anchovies – eu o sa incerc mai multe varietati de peste si fructe de mare proaspete, aici e piata plina;
-unt din diferite nuci (aici ma mai gandesc, nu sunt pro nuci, seminte, din astea, nu ma convinge aportul lor nutritional, dar mai studiez);
- mancaruri fermentate (varza acra, iaurt facut in casa sau unul de calitate bun, gras – Ana a fost si este mare amatoare de iaurt, s-ar putea sa ii dau mai devreme si lui Alex);

Dupa un an va manca cam tot ce mancam si noi, in mare.

No, dupa cum vedeti n-am scris nimic despre cereale si alte produse fainoase.
Dupa un an poate ii voi da si lui sa guste paine facuta cu maia. Poate, mai vedem.
Ca si sursa de carbohidrati va avea orez daca vrea (dupa un an) si eventual cartoful dulce. Mai studiez.

Despre legume, o chestie interesanta: mai toti copiii de 5 ani nu prea mananca legume si asta nu e intamplator. Asta pentru ca au putine enzime care sa ii ajute sa transforme bata carotenul in vitamina A.

In fact, because they are slow in this enzymatic conversion, perhaps it is best left to the cow [or the mother!] to do this conversion and for the child to eat butter and cream. This is actually probably more as nature intended it anyway,” zice Dr. Thomas Cowan. Adica mai bine sa lasam vaca (sau mama! :)) ) sa faca aceasta conversie in locul copilului si sa-i dam mai bine unt, smantana.

Sigur, asta e cam ce vreau sa facem. Bineinteles ca e super flexibila lista asta, ca si timp de introducere, dar nu ca si conținut. Adică n-o sa-i dau cereale inainte de un an, zahăr sau alte minuni. Incerc sa ii țin, in continuare, cat mai departe de mancaruri procesate si sa le dau mancare adevarata, ca la mama acasă, amandorura.

Cu drag,
Mama lu’ Ana și a lu’ Alex