… momentul in care profesoara de balet iti spune ca ai, dintr-o data, un copil foarte vorbaret. Me, a very happy mom!

N-am mai scris demult despre copii. Sunt bine. Cresc frumos.

Ana incepe sa se desprinda de mine, de noi, din ce in ce mai mult. La balet merge singura inauntru, in sala, cam de vreo 2-3 saptamani. Am impins-o un pic de la spate, in sensul ca, intr-o zi, i-am spus simplu ca eu stau afara. A inceput sa planga, i-am spus calma ca e ok, daca nu vrea la balet, mergem acasa. Nu e cu suparare. S-a razgandit si de atunci eu ma plimb ca bezmetica printre buticurile de la parterul cladirii in care se tin lectiile de dans. Am senzatia ca am mai scris despre asta…
Nu mai stiu sa ma bucur de timp liber (45 de minute😀 ), asa ca mai nou ma duc si fac cumparaturile decat sa ma plimb ca o musca fara cap printre chinezarii. Mi-am facut unghiile, though, on the bright side.

Alex vorbeste din ce in ce mai mult, mi se pare incredibil ca la aproape un an si jumatate sa aibe atatea cuvinte in vocabular. Daca as fi citit asta pe un blog de mamiceala, sigur mi-as fi rasucit sau chiar innodat ochii dupa ceafa. Dar venind dupa experienta cu Ana, care abia acum si-a dat drumul la vorba, Alex pare precoce tare.
Amandoi vorbesc in engleza. E mai usoara, cred. Si este si limba copiilor cu care intra in contact. Chiar daca ii vorbesc Anei in romaneste imi raspunde in engleza. Alex la fel. Singurul cuvant pe care Alex il stie in romaneste este… tzitzi. :))
Nu ma striga in niciun fel, ii stie pe toti dupa nume (Ana, Alya, daddy, Be – Anabelle), numai pe mine nu ma striga nicicum. Ah, ba da, cand ma vede, toata ziua e „tzitzi, tzitzi”.  Lucky me!😀

Spune banana, apple, up, bed, teeth, soup, fish Ana poo, one more, no more :)). Le-am pierdut sirul. Stiu ca asta nu inseamna nimic in mod special, nu-i creste gradul de inteligenta cu 10 puncte, dar na, mi-e drag de el de mor cand il aud vorbind.

Altfel, impachetam. Ma rog, eu nu prea (o sa vorbesc odata si despre ce inseamna sa ai ajutor in casa si cum ni s-a schimbat viata radical de cand avem ajutor). Maine ne mutam.

Un gând despre “Priceless

  1. Super dragutzi!!! N-am apucat niciodata sa-ti spun ce simpatici sunt si in poze, acu ca am apucat sa-i si vad pe FB :-))) Si te inteleg perfect cu vorbitul, si pentru mine a fost un soc, dupa ce Robbie a spus „mama” prima data la doi ani fara 10 zile, sa o aud pe fiica-mea la 1 an cu zeci de cuvinte in vocabular… fiecare copil e altfel, fiecare are ceva care merge mai repede si alte chestii la care stagneaza (de exemplu, Robbie la 10 luni mergea deja, Emmy abia la 13 a indraznit sa-si dea drumul, si asa mai departe…). Spor la mutat!!! Sper sa nu fie stress mare, eu urasc mutatul…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s