De cand cu mersul pe munte (hai sa ma mai laud inca o data: de cateva zile merg in fiecare dimineata 10km pe munte (fara Alex fac 15km), cu suisuri si coborasuri, vorba aceea, ritm alert, nu mers la pas…me very proud) nu mai am vreme de on line. Mai deloc. Verific facebookul, bineinteles (doh!!), vad, citesc ce apuc, mai mult pun poze. Pentru ca activitatea asta sportiva a mea imi ia cel putin doua ore in fiecare dimineata.
Cand il iau si pe Alex in carrier, de cele mai multe ori adoarme dupa mai putin de 30 minute de urcat, asa de mult ii place leganatul soldurilor mele. Ceea ce nu e neaparat rau, insa daca adoarme pe la 9.30, pe la 10 si e up si rezista cu greu pana la 6.30 seara, cand e stingerea pentru el. Deci daca il iau pe Alex in drumetie, din cele doua ore cat suntem plecati vreo 40-45 de minute le doarme. Restul se uita dupa fluturi si asculta muzica pentru copii, canta, vorbim despre ce vom face cand ajungem acasa, din astea. Se mai si satura si se cere pe jos. insa nu fac greseala sa il las, ca sigur nu-l mai pun inapoi si ne prinde noaptea in creierii muntilor! :))

Printre munti si plastilina din care facem figurine demential de faine (neaparat sa scriu un post separat si, sper eu, documentat bine despre asta, este o minune pasta asta de lipici si amidon de porumb pe care o facem, de cand am facut-o numai asta fac cu copiii, e fun, e safe, e tot ce vrei si figurinele raman apoi ca jucarii pentru micuti. Pe cuvant ca daca as avea tot ce imi trebuie mi-as face cercei si coliere, asa de faina e pasta, trebuie sa ma interesez daca am de unde sa cumpar asa ceva in HK sau on line), deci printre munti si plastilina azi am mers la dentist cu Ana.
Dintii ei sunt mai bine ca oricand, super albi si nu a mai avut infectie la cei din fata de mai bine de doua luni, nu mi-a spus niciodata ca o dor dintii, nimic, insa vreau sa evalueze si un profesionist situatia. Are dintii din fata crapati (a cazut in Mexic, cand avea vreo 3 ani, si atunci i s-a rupt o bucatica mai mare de dinte), ii vad ca nu sunt sanatosi, mai are doua carii la incisivii inferiori si doua la maselele de jos, de o parte si de alta.

Asa ca am mers la specialist. Am tot intrebat de unul bun in stanga si-n dreapta. Am cautat medici stomatologi pentru copii, dar din recomandari directe, nu ca „am auzit ca e cutare fain” si din astea. In fine, pana la urma l-am rugat pe Sorin sa se intereseze la cabinetul la care are el asigurare medicala, si uite asa am ajuns in Central. Un cabinet ultra performant, high end. Mi-a lasat o impresie plecauta de cand am intrat. Fiind prima vizita la stomatolog a Anei, chiar tineam sa fie ceva prietenos. Cred cu tarie ca experienta ce o va avea acum, ca si copil, e cruciala pentru cum va privi ea mai incolo, ca adult, toata faza cu mersul la dentist. Eu am ajuns ca dupa 30 de ani sa ma duc la dentist relaxata, fara nicio treaba. Pentru ca nu am carii de vreo 7-8 ani si pentru ca am gasit un medic stomatolog foarte bun in Timisoara. Bun, bun! Este doctorul Todor Cristian, care are acum cabinet pe undeva prin Soarelui, just in case you need a dentist.

Asa, inapoi la vizita la dentist de azi, dupa o serie de intrebari de rutina (dintre care cel mai mult ma enerveaza aia cu alergiile, daca sufera de ceva alergii , unde eu tot timpul raspund cu none that I am aware of, pentru ca e inca mica, de unde sa stiu eu daca e alergica la ceva medicament, cand ea nu a luat antibiotic ever?!), o cunoastem si pe doamna doctor. Tanara si frumoasa, localnica (cred, asiatica oricum), care s-a introdus Anei simplu ca fiind Alice. Ana s-a simtit in elementul ei de cum a vazut-o. A invitat-o pe scaunul ei comfortabil (eu ma pregatisem sa o tin in brate pe scaun, dar a decurs atat de natural toata conversatia ca Ana nici n-a clipit si s-a urcat pe scaun). Apoi i-a povestit ca scaunul e un fel de robot care se transforma in pat, cu o singura coditie, sa numere impreuna pana la 3. Bineinteles ca Ana n-a numarat, dar ce mai conteaza, magia era creata. Dupa ce i-a aratat ce si cum cu scunul, a lasat-o sa puna mana pe toate intrumentele ei, le-a prezentat scurt. La un moment dat a vrut sa se ridice de pe spate, cum era, dar m-am dus in locul asistentei, care era la capul Anei, asezata pe un scaun, si totul a decurs mult mai usor. I-a examinat rapid gura si mi-a spus situatia dintilor, moment in care Ana mai un pic si incepea sa sara pe scaun de plictiseala, desi a fost super rapida doctorita. Cariile de care spuneam mai sus, la inceputul postarii, sunt cele mai grave, trebuiesc tratate. Este riscul sa se atinga nervul  in timpul curatarii (depinde de cat de adanca e caria), situatie in care, daca vorbim de un adult, se scoate nervul (nerecomandat copiilor root canal) sau se scoate maseaua. Noi am convenit ca daca se va intampla asta, se va opri si va avea plomba temporara.
Azi i-a curatat dintii (nu e recomandat mai mult la prima vizita), urmand ca la urmatoarea vizita sa inceapa sa lucreze la cariile superficiale.

Mai este o varianta (sa lucreze totul intr-o sedinta, sub anestezie), dar asta eu nu o vreau din doua motive: mi-e teama de anestezia generala la copil atat de mic si e si scumpa (echivalentul a 1000EUR, sau este varianta gratis la un spital din HK, facuta de rezidenti… thanks but no thanks!). A
poi vreau sa dezvoltam o relatie sanatoasa cu dentistul. Sa priveasca mersul la dentist ca pe ceva firesc, natural.

Sunt mandra de cat de cuminte a stat sa ii curete dintii si de faptul ca mai vrea sa mai vina si a doua oara. „I like the dentist, mommy”. Bun asa!

In alta ordine de idei, am castigat un bilet la Disneyland (cand am fost la film ultima data). O asteptam pe Buni sa mergem impreuna, in ianuarie! Ieeei!

Un gând despre “Prima vizita la dentist

  1. Mie una mi se pare super important sa începeți cu dreptul la dentist, și eu am ajuns sa ma duc relaxata dar mi-a luat 30 de ani și un dentist de milioane. Care ii vede și pe ambii copii de când au împlinit 3 ani (încă n-am avut probleme deloc, nici o carie la niciunul) și țin amandoi mult la el. Ei se duc la dentist cu o placere nedisimulata, sa vadă ce mai face Doctor Ken (e japonez) și Sarah (igienista care se ocupa de ei)… ah, da, și sa-si curete dinții, dar aia li se pare secundar😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s