Creveti (shrimps) cu spanac

Cand te plictisesti, devii creativ. Nu ca ma plicteisesc des, cine are doi copii stie ce zic. Dar, si aici e un mare DAR, de cateva zile bune avem ajutor in casa, cu curatenia&all. Va povestesc eu mai multe alta data.

Asa ca, in pana de idei de gatit pentru micuti, m-am gandit sa fac crevetii altfel decat ii fac de obicei (ii calesc usor in unt cu usturoi).
De obicei gatesc dimineata, pret de o ora sau mai putin, cam asa, pentru pranz si cina. Asta de cand am ajutor, inainte gateam cand se culcau copiii, seara.

Pentru creveti m-am inspirat de AICI, doar ca in loc de unt am pus untura de rata iar spanacul l-am avut congelat.

Va povestesc pe scurt: am calit o ceapa mica taiata fin in doua linguri de untura, am adaugat pudra de curry (dupa ochi si gust, cred ca o jumatate de lingurita, cam asa), o jumatate de cutie de lapte de cocos, un cub, doua de supa de pui facuta in casa (cred ca v-am zis ca eu congeles o parte din supa concentrata in pungi de plastic, din acelea pentru  gheata). Se mai fierbe un pic pana mai scade.

Am adaugat spanacul si crevetii si in cinci minute gata!
O minunatie. Se serveste cu orez sau ca atare.
Si pentru ca am gatit si cina (ciuperci cu smantana si rozmarin), m-am intrecut pe mine si am facut o minunatie in farfurie, arta si alta nu! 😀

Bineinteles ca Ana nu a vrut sa manance opera de arta, ea a vrut sa manance din castron, direct! :))
image

image

image

Reclame

Cele mai bune surse de vitamine si minerale

Din categoria ce mai cititm, am printat articolul asta si am sintetizat un pic altfel informatia, pentru ca pe mine ma intereseaza anumite chestii, ca de exemplu ce sa le mai dau copiilor pentru o buna sanatate a dintilor si pentru mine ce sa mai mananc pentru un nivel de energie mai mare (de aici rezumatul referitor la nivelul zaharului in sange).

So, pentru ca e tarziu (9pm) si as vrea sa vad si un serial usurel, iaca ce am facut azi in doua ore.

Am sortat sursele in functie de cat de bogate sunt in vitamina sau mineralul respectiv.
Tot timpul eu voi alege sursele animale mai inatai si apoi cele vegetale, pentru ca stiu ca mineralele si vitaminele sunt mai usor absorbite din acestea, primele.
Ce nu am stiut a traduce, le-am lasat ca atare, daca aveti sugestii, va rog nu va sfiiti.

Sper sa va fie de folos!

Pentru sanatatea OASELOR (si a dintilor):

  • vit D 
  1. hering marinat (680IU)
  2. sashimi de macrou (360IU)
  3. oysters crude (320IU)
  4. caviar (232IU)
  5. ciuperci (21IU) – nici o alta sursa de origine vegetala
  • vit K
  1. vita rasol (17 mcg)
  2. vitel rasol (7 mcg)
  3. unt (7 mcg)
  4. miel rasol (6 mcg)
  5. ou prajit (6mgc)

Sursele animale contin vit K2, vegetalele vit K1. K2 este mult mai usor asimilabila decat K1.

  • riboflavin
  1. Fical de miel (5 mg)
  2. ficat de vita (3 mg)
  3. ficat de manzat (3 mg)
  4. Ficat de curcan (3 mg)
  5. ficat de pui (2 mg)
  • folate
  1. ficat de curcan (691 mcg)
  2. ficat de miel (400 mcg)
  3. ficat de pui (392 mcg)
  4. ficat de vita260 mcg)
  5. alune de padure (246 mcg)
  6. seminte de floarea soarelui (238 mcg)
  7. fasole fiarta (208 mcg)
  8. spanac crud (194 mcg)
  • calciu
  1. Parmezan(1,184 mg)
  2. Romano Cheese (1,064 mg)
  3. Gruyere Cheese (1,011 mg)
  4. seminte de susan(989 mg)
  5. branza de capra (895 mg)
  6. peste alb uscat (810 mg)
  7. migdale (291 mg)
  • cupru
  1. ficat de vitel (15 mg)
  2. ficat de vita(15 mg)
  3. ficat de miel (15 mg)
  4. Oysters (stridii) (8 mg)
  5. ciuperci Shiitake uscate (5 mg)
  6. tahini (4 mg)
  7. pudra de cacao (4 mg)
  8. calamar (2 mg)
  9. caju (2 mg)
  10. seminte de floarea soarelui (2 mg)
  • mangan
  1. hazelnut flour (faina de alune de padure) (13 mg)
  2. seiminte de pin (9 mg)
  3. Fireweed (7 mg)
  4. seminte de mac (7 mg)
  5. Mussels (midii) (7 mg)
  6. Pecans (5 mg)
  7. Oysters (stridii) (1 mg)
  8. clams (scoici) (1 mg)
  9. Grilled Bass (biban la gratar) (1 mg)
  10. Trout (pastrav) (1 mg)

Pentru sanatatea APARATULUI DIGESTIV:

  • niacina
  1. somon afumat (23 mg)
  2. sashimi de ton(16 mg)
  3. ficat de pui(16 mg)
  4. alune (16 mg)
  5. ficat de manzat (14 mg)
  6. ciuperci Shiitake uscate (14 mg)
  7. rosii uscate la soare (9 mg)
  8. seminte de floarea soarelui (8 mg)
  9. Buckwheat (hrisca) (7 mg)
  • betaina
  1. spanac fiert (577 mg)
  2. peste alb afumat (88 mg)
  3. mutton (berbec) (34 mg)
  4. piept de pui (29 mg)
  • potasiu
  1. rosii uscate la soare (3,427 mg)
  2. pudra de cacao(2,509 mg)
  3. piersici uscate (1,850 mg)
  4. peste (trout)  uscat (1,720 mg)
  5. ciupeci shiitake uscate (1,534 mg)
  6. Gjetost Cheese (1,409 mg)
  7. peste alb uscat (1,080 mg)
  8. somon afumat (960 mg)

Pentru REGLAREA NIVELULUI DE ZAHAR DIN SANGE:

  • magneziu
  1. seminte de dovleac (535 mg)
  2. pudra de cacao (495 mg)
  3. unt din seminte de floarea soarelui (369 mg)
  4. Tahini din susan (353 mg)
  5. seminte de mac (347 mg)
  6. Caviar (300 mg)
  7. Fish Sauce (175 mg)
  8. cod sarat (133 mg)
  9. somon afumat (122 mg)
  • vit B6
  1. Pistachio (fistic) (3 mg)
  2. somon salbatic (1 mg)
  3. tuna la gratar (1 mg)
  4. carne de porc prajita (1 mg)
  5. seminte de floarea sorelui(1 mg)
  6. ciupeci shiitake uscate (1 mg)
  7. seminte de susan (1 mg)
  8. prune uscate (1 mg)

SURSA 

Imi fac timp si mai traduc si despre fier si altele 🙂
Stay tuned!

Alte alimente bebelușești

Postul este, de fapt, despre diversificarea lui Alex. Să le am notate, am tendința să uit ce alimente am mai gustat. Am mai zis, revăd de multe ori postul inițial, cel în care îmi făcusem un plan de bătaie în ceea ce privește diversificarea lui. Ăsta este POSTUL. Bineînțeles că nu m-am ținut de el exact ca acolo.

Alimente noi ce le-am mai încercat au fost:

  • banană;
  • ciuperci;
  • dovleac;
  • creme fraiche;
  • iaurt (nu am fost convinsă de iaurt, i-am dat doar de două ori, prefer creme fraiche cu 40% grăsime);
  • cashew nuts (i le-am mestecat eu, nu vă oripilați, da? :D). Ultimele doar o singură dată și nu ne-am odihnit toată nopatea de bășini! De vis! No more cashew nuts for us! Mici măcar nu erau muiate, i-am dat că m is-a părut că „i se lasă” (știu, știu, e o prostie asta, dar na, cad și eu în capcană din când în când) când o serveam pe Ana, direct din pungă, la magazin, și m-a luat valul. Și mi-am adus aminte de acidul pitic (acidul fitic :D) și am oftat în barbă.

A mâncat mai puține ouă și supă de oase mai deloc în luna asta, a 8-a. Pentru că nici Ana nu mai prestează supă de oase, nu știu de ce. Este o etapă, probabil. As result, n-a prestat nici Alex.

Ce au prestat amândoi, cot la cot, în cantitate destul de mare, a fost creme fraiche (care nu are altceva decât asta, smântână), dovleac și banană (numai Alex, Ana nu servește fructe).
În rest, mai câte o aripioară de pui bio, mai câte un ficat (am făcut zilele trecute ficat de porc la grătar… vai de mine și de mine: to die for!), morcov murat, din astea.

L-am cântărit și are aceeași greutate ca la 7 luni. Și aceeasi lungime. Le am pe undeva notate. Parcă 73cm și 8.3kg. Nu sunt sigură, dar cam pe-acolo. N-a luat deloc în greutate petru că luna asta a început să meargă de-a bușilea bine și repede, face mult mai multă mișcare decât înainte.

Neapărat să încercați dovleac prăjit în unt clarificat (ghee).
Eu fac ghee singură: pun un pachet de unt nesărat într-o tigaie mică, la foc mic, și îl las să fiarbă până când milk solids (depunerile de lapte) se ridică la suprafață (le iau cu lingura) și mai apoi se lasă ușor pe fundul tigăii. Dacă aveți cuptor, și mai bine, e mai ușor, nu cred că trebuie să le luați cu lingura, ci doar să strecurați produsul la sfârșit printr-o strecurătoare cu sita deasă.
Dovleacul îl tăiați ca pe cartofii prăjiți, un pic mai mare, fără coajă. Îl prăjiți pur și simplu în unt până se înmoaie. Eu mai pun unt crud și fac o pastă delicioasă. Totul din furculiță. Manâncă amândoi copiii mei de n-am văzut așa ceva!

Apoi mai încercați și banană cu unt. Luați o banană coaptă bine (cu puncte negre pe coajă) și o rumeniți ușor într-o cantitate generoasă de ghee până se înmoaie bine (deși e destul de moale. fiind foarte coaptă). Pentru un touch cremos și un aport nutritiv pe măsură, eu am pus două gălbenușuri crude, înainte de a se răci banana. După ce am luat-o de pe foc, bineînțeles. Una dintre cele mai bune creme ce le-am mâncat vreodată, vă zic!

Vă sărut!

Cand este copilul pregatit pentru diversificare

Ola, darlings!
Citesc, citesc, citesc, asta fac zilele astea.
Bine, fie, mai si pierd vremea pe facebook! :))

Azi va povestesc scurt si repede, repede despre cand este copilul pregatit pentru diversificare. Sau ce am mai citit in Nourished Baby.


Cand e bebelusul pregatit pentru diversificare? 
Sigur, unii zic 4 luni, altii 6, altii 9 (9 nu zice nimeni, am scos-o din burta! bine, zic eu, Ana a fost pregatita dupa un an), dar nu toti bebelusii sunt la fel, creati dupa acelasi calapod. Nu. Asa ca nu sunt toti pregatiti in acelasi timp. Adica gata, au ajuns la 6 luni, dint-o data sistemul lor digestiv se maturizeaza…Nuuu.


Tipa zice asa, in mare: asteptati pana cand copilul da semne ca ar vrea sa manance mancare solida.

Si continua, cu developmental milestones (dezvoltarea din punct de vedere fizic si nu numai) ale bebelusului:

–  copilul poate sta in fund fara suport – Alex sta asa si asa, nu pot spune ca fara suport, insa in scaunul de masa sade bine, deci cu suport
– se uita cu interes cand ceilalti mananca sau mesteca in gol / plescaie – Alex se uita cu interes tot timpul, in special sa bage ceva in gura. Nu stiu, poate sunt dintii.
– ii este in continuare foame, in ciuda alaptarilor dese care nu au legatura cu aparitia dintilor si/sau o boala –  Alex este un mancau, mananca fara numar san pe timpul zilei (chiar nu stau sa numar de cate ori suge, am altele de facut… sa numar de cate ori imi cere Ana sa suga intr-o ora, de exemplu.. :)) ), dar nu da semne ca nu s-ar satura din lapte, sincera sa fiu.
– bebelusul si-a pierdut reflexul de a impinge mancarea afara din gura (thrusting reflex), cu limba – Alex impinge orice ii dau afara din gurita, desi deschide gura larg la lingurita. Bine, supa parca nu, mai si inghite supa de oase.
– poate apuca mancarea cu degetul mare si cel aratator si isi duce astfel mancarea la gura – Alex e inca la stadiul de a duce mancarea cu pumnii la gura :))

Asa ca daca e sa ma iau dupa ce zice tanti, Alex nu e pregatit.
Deci nu ma stresez. Incet, incet, ca nu-i graba.
A avut trei zile de galbenus moale si doua de supa de oase, gelatina pura. Nici o reactie alergica, schimbare in comportament, whatever. Parca mai multe basinute care ne tin treji noaptea. Sau or fi dintii?! Iar o iau de la capat cu vesnica intrebare, asa, pana pe la vreo doi, trei ani: or fi dintii, oare?

Un super sfat mi s-a parut testul de sensitivitate.

Adica inainte de a-i da bebelusului un aliment nou, se ia o picatura din alimentul cu pricina (daca alimentul este solid, se dilueaza cu o picatura de apa) si se pune pe incheietura manii copilului chiar inainte de culcare. Da, pe zona aceea ultrasensibila a incheieturii mainii unde se testeaza si temperatura mancarii. Daca dimineata zona este rosie si provoaca mancarimi, se amana introducerea alimentul cu pricina.

N-am incercat inca, but how cool is that, huh?!


Cu drag,
Mama lu’ Ana și a lu’ Alex

Recomandarile OMS cu privire la diversificare

AICI sursa. 
Treceti pest recomandarile de margarina&co ca si snacks. 


Citatele de mai jos sunt din capitolul Complementary feeding
Imi pare rau ca nu am timpul necesar sa le traduc, dar poate voi reveni la ele, ulterior. 


It is essential to encourage infants to develop eating skills, such as chewing and bringing objects to the mouth, at the appropriate stages. If these skills are not acquired early, behavioural and feeding prob- lems may occur later on. 


Nutrient density and bioavailability


The quantity of nutrients available for infant growth and development depends on both the amount in breast-milk and transitional foods and their bioavailability. 


Bioavailability is defined as the absorbability of nutrients and their availability for utilization for metabolic purposes, while nutrient density is the amount of a nutrient per unit of energy, such as 100 kJ, or per unit of weight, such as 100 g.

There are major differences between the nutrient density and bioavailability of micronutrients in animal products and plant-derived foods. Per unit of energy, animal products usually contain more of certain nutrients such as vitamins A, D and E, riboflavin, vitamin B12, calcium and zinc. The iron content of some animal products (such as liver, meat, fish, and poultry) is high, whereas that of others (milk and dairy products) is low. In contrast, the densities of thiamin, vitamin B6, folic acid and vitamin C are generally higher in plants and some, such as legumes and maize, also contain substan- tial amounts of iron. In general, however, the bioavailability of minerals from plant products is poor compared with that from animal products.



Micronutrients that have poor bioavailability when consumed in plant products include iron, zinc, calcium and β-carotene in leafy and some other vegetables. In addition, the absorption of β-carotene, vitamin A and other fat-soluble vitamins is impaired when diets are low in fat.

To ensure that the energy and nutrient needs of growing children are ful- filled, they should be offered a wide variety of foods of high nutritional value. Moreover, it is possible that offering children a more varied diet improves their appetite. Although patterns of food consumption vary from meal to meal, children adjust their energy intake at successive meals so that overall daily energy intake is normally relatively constant. Nevertheless, there is also some variation in energy intake from day to day. Despite having preferences, when offered a range of foods children tend to select a variety, including the preferred ones, to make a nutritionally complete diet.


A number of organoleptic features, such as flavour, aroma, appearance and texture, may affect the infant’s intake of transitional foods. Taste buds detect four primary taste qualities: sweet, bitter, salt and sour. Sensitivity to taste helps protect against the ingestion of harmful substances and, in addi- tion, can help regulate a child’s intake. While children do not need to learn to like sweet or salty foods there is substantial evidence that children’s preferences for the majority of other foods are strongly influenced by learn- ing and experience (16). The only innate preference in humans is for the sweet taste, and even newborn infants avidly consume sweet substances. This can be a problem, because children develop a preference in relation to the frequency of exposure to particular tastes. Rejection of all foods except sweet ones will limit the variety of a child’s intake of food and nutrients.


Children appear to consume more when they receive a varied diet compared with a monotonous one. It is important that children, for whom all foods are initially unfamiliar, have repeated exposure to new foods during the complementary feeding period in order to establish a healthy food accept- ance pattern. It has been suggested that a minimum of 8–10 exposures are needed, with clear increases in food acceptance appearing after 12–15 expo- sures (17). Parents should thus be reassured that refusal is normal. Foods should be offered repeatedly, as those that are initially rejected are often accepted later. If the child’s initial rejection is interpreted as unchangeable, the food will probably not be offered to the child again and the opportunity for exposure to new foods and tastes will be lost.
The process of complementary feeding depends on the infant learning to enjoy new foods. Breastfed infants may accept solid foods more rapidly than those fed on commercial infant formula, as they have become used to a range of flavours and odours transmitted via the mother’s milk (18). paginile 180 si 181

Diets with high nutrient bioavailability are diverse and contain generous amounts of legumes and foods rich in vitamin C, combined with small amounts of meat, fish and poultry. Diets with low nutrient bioavailability consist mainly of cereals, legumes and roots with negligible quantities of meat, fish or vitamin C-rich foods. pagina 180



Cu drag,
Mama lu’ Ana și a lu’ Alex

Primele alimente ale bebelusului

Pentru diversificarea lui Alex am decis sa mergem pe BLW (baby lead weaning), adica sa manance el cat, cum, ce vrea. Ma rog, un fel de BLW, pentru ca de fapt ii cam aleg eu ce alimente ii voi pune in mana, sa se delecteze cu ele. Adica, de exemplu, vo iinsista pe alimentele dense nutritiv (iar acestea sunt preponderent de origine animala) iar legumele, fructele, le las pentru mai tarziu. Am mai zis eu, fructele pentru mine sunt un desert, nicidecum o masa in sine care sa inlocuiasca o masa buna de lapte de mama, care este super caloric, dupa cum bine stim cu totii.

Daca vreti sa cititi mai multe despre autodiversificare, Simona a scris despre un experiment interesant.

Cu toate ca vom merge pe autodiversificare, supa de oase nu i-o pot da lui Alex decat cu lingurita, bineinteles. Dar cata diferenta in atitudine, de exemplu, comparand cu diversificarea Anei. Fac asta mult mai relaxat, adica nu stiu grame, numar de lingurite, din astea. Doamne, si cand ma gandesc ca la Ana numaram inghititurile de lapte cand sugea, sa imi dau si eu seama cat cat suge… of, of!
Fac dupa ochi si cum imi zice instinctul. Deci daca ma intrebi cata supa de oase mananca Alex, nu stiu sa-ti zic. Sincer. Ma opresc cand mi se pare mie ca se plictiseste Alex. :))

Azi vreau sa va povestesc despre schema de diversificare (ah, urasc cuvantul asta, e un cliseu in literatura de specialitate si sugereaza ca exista asa ceva, o reteta, o schema universal valabila de diversificare si care se poate aplica oricarui bebelus… cand daca am invatat ceva in mamicia asta este ca fiecare bebelus este unic, ce merge la un bebelus nu merge si la altul, de exemplu) pe care am ales-o pentru Alex. Am citit despre primele alimente in alimentatia bebelusului tot in Nourished Baby si sunt ceea ce vreau si eu pentru Alex, se muleaza manusa pe ceea ce cred eu ca e bine pentru Alex.

Primele alimente ale bebelusului ar trebui sa aibe o structura cat mai asemenatoare cu cea a laptelui matern. E logic, pentru a usura tranzitia de la laptele de mama la alte alimente. Galbenusul si supa de oase sunt cele care au structura asta, asta daca va intrebati de ce am inceput taman cu galbenus de ou!
WAP Foundation spune ca Baby’s earliest solid foods should be animal foods as his digestive system, although immature, is better equipped to supply enzymes for digestion of fats and proteins rather than carbohydrates.” Adica primele alimente ale bebelusului ar trebui sa fie de origine animala pentru ca sistemul lui digestiv, desi imatur, este mai pregatit sa furnizeze enzime pentru digestia grasimilor si proteinelor decat pentru digestia carbohidratilor.


Inainte de 7-8 luni:

supa de oase (de vita, de pui, preferabil organice sau de tara);
galbenus de ou crud sau fiert moale. Bineinteles ca vorbim aici numai si numai de produse proaspete, de calitate, de preferinta de tara, unde gaina umbla la soare si manaca rame si iarba si ce mai mananca ea (nu pesticide si grane in exces);
carne tocata si amestecata in supa de oase – pentru zinc, fier, proteina atat de necesara la varsta asta.

Intre 8 si 10 luni:

– mancaruri cu carne si legume (gatite la foc mic, fara graba, ca la mama acasa);
– bucati de fructe bine coapte (banana, de ex, desi eu o sa merg pe cele de sezon – cand aici e iarna Hong Kongul importa fructe din Australia, unde e primavara, vara, deci teoretic eu am fructe si legume tot anul) pentru a fi digerate mai usor. De evitat citricele.
fructe si legume gatite cu multa grasime (in unt, de exemplu – are Alexandra, mama Liei (da, da, tot fata cu cremele delicioase home made) o reteta de banane in unt TO DIE FOR, e la Maria pe blog –  sau untura);
avocado copt (are grasimi bune);
– bucati de branza de calitate (de preferinta branza cruda, eu cred ca voi incerca la Alex parmezan, un mare succes la Ana);
– bucatele subtiri de carne de vita, de miel sau orice alta carne frageda, ce se poate mesteca usor, somon;
unt de cocos;
icre crude de peste
carne de pui, miel, direct de pe os (asta e buna si pentru perioada in care apar dintii copilului);
– multe organe: rinichi, ficat, inima, limba – initial o sa i le pasez bine si eventual facute chiftelute, apoi cand incepe sa mestece taiate in felii subtiri, pe care le poate apuca cu mana.

Dupa un an, WAP recomanda:

– dried anchovies – eu o sa incerc mai multe varietati de peste si fructe de mare proaspete, aici e piata plina;
unt din diferite nuci (aici ma mai gandesc, nu sunt pro nuci, seminte, din astea, nu ma convinge aportul lor nutritional, dar mai studiez);
mancaruri fermentate (varza acra, iaurt facut in casa sau unul de calitate bun, gras – Ana a fost si este mare amatoare de iaurt, s-ar putea sa ii dau mai devreme si lui Alex);

Dupa un an va manca cam tot ce mancam si noi, in mare.

No, dupa cum vedeti n-am scris nimic despre cereale si alte produse fainoase.
Dupa un an poate ii voi da si lui sa guste paine facuta cu maia. Poate, mai vedem.
Ca si sursa de carbohidrati va avea orez daca vrea (dupa un an) si eventual cartoful dulce. Mai studiez.

Despre legume, o chestie interesanta: mai toti copiii de 5 ani nu prea mananca legume si asta nu e intamplator. Asta pentru ca au putine enzime care sa ii ajute sa transforme bata carotenul in vitamina A.

In fact, because they are slow in this enzymatic conversion, perhaps it is best left to the cow [or the mother!] to do this conversion and for the child to eat butter and cream. This is actually probably more as nature intended it anyway,” zice Dr. Thomas Cowan. Adica mai bine sa lasam vaca (sau mama! :)) ) sa faca aceasta conversie in locul copilului si sa-i dam mai bine unt, smantana.

Sigur, asta e cam ce vreau sa facem. Bineinteles ca e super flexibila lista asta, ca si timp de introducere, dar nu ca si conținut. Adică n-o sa-i dau cereale inainte de un an, zahăr sau alte minuni. Incerc sa ii țin, in continuare, cat mai departe de mancaruri procesate si sa le dau mancare adevarata, ca la mama acasă, amandorura.

Cu drag,
Mama lu’ Ana și a lu’ Alex